- Fane, ce facem?
- Cum adică ce facem? Păi mergem în...
- Nu, nu asta!
- Dar cu ce? Cu mândrele?
- Nu, nici asta…
- Aşa, în general, cu viaţa, cu astea?
- Da, da, în general.
- Nu ştiu, nu am nici un habar. Oricum, am ajuns la concluzia că nu mai ştiu chiar nimic.
Pauză de câteva secunde, după care revin:
- Nu ne rămâne decât să iubim, după mintea mea.
Interlocutorul zâmbeşte…
- Măi, tu îţi dai seama, mie chestia asta mi se pare de-a dreptul şocantă: toate aceste lucruri s-au întâmplat din cauza unul singur click; toată nebunia, toată minciuna, toată pasiunea şi toată demenţa asta, toate pornind de la un singur click. Ce fel de lume o fi asta, mă?
- Fane, nu ai înţeles nimic! Vezi tu, unii au declicuri şi unii au click-uri.
- Da bă, aşa este…
- Lasă mă, că o să fie bine până la urmă. Dar să nu uiţi de la mine un lucru: dacă vrei să înregistrezi încă o dată pe casetă, trebuie să o faci pe ceva ce este deja înregistrat. Bine, ţi se poate întâmpla să cazi din lac în puţ, dar asta deja ţine de baftă şi e o altă problemă…
